<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Lauano Ilaoa, Author at Sāmoa Capital Radio</title>
	<atom:link href="https://samoacapitalradio.co.nz/author/lauano-ilaoa/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://samoacapitalradio.co.nz/author/lauano-ilaoa/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Mon, 20 Apr 2026 12:18:53 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>

<image>
	<url>https://samoacapitalradio.co.nz/wp-content/uploads/2024/07/SCR-ICON-150x150.png</url>
	<title>Lauano Ilaoa, Author at Sāmoa Capital Radio</title>
	<link>https://samoacapitalradio.co.nz/author/lauano-ilaoa/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>30 pasene le National ‘i taunu’uga lata mai ‘o le su’esu’ega ‘o manatu ma lagona ‘o le ‘au palota</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/30-pasene-le-national-i-taunuuga-lata-mai-o-le-suesuega-o-manatu-ma-lagona-o-le-au-palota/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2026 20:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8391</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/30-pasene-le-national-i-taunuuga-lata-mai-o-le-suesuega-o-manatu-ma-lagona-o-le-au-palota/">30 pasene le National ‘i taunu’uga lata mai ‘o le su’esu’ega ‘o manatu ma lagona ‘o le ‘au palota</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_0 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_0">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_0  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_0 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_0 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">30 pasene le National ‘i taunu’uga lata mai ‘o le su’esu’ega ‘o manatu ma lagona ‘o le ‘au palota</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_0  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p>‘I matā’upu tau ‘upufai’omālō, ‘e 30 pasene ‘ua o’o iai le tūlaga lagolagoina ‘o le pātī ‘a le National ‘i le su’esu’ega lata mai nei ‘o manatu ma lagona ‘o le ‘au palota, ‘ae ‘ua ātagia ‘i lea su’esu’ega, ‘e lē maua ‘e le faigāmālō so’ofa’atasi ‘o lo’o tū nei ‘i le foe, le fuainumera ‘e tau’aveina ai se faigāmālō fou.</p>
<p>‘Ua fa’amatalaina ‘e le ‘au fa’asalalau le taunu’uga ‘o lenei su’esu’ega, ‘o le ‘amataga ‘o se vaiaso tāua mō le tofi palemia ‘o Tuisinavemauluomoto’otua Christopher Luxon.</p>
<p>‘O le taunu’uga ‘o le su’esu’ega po’o le survey lenei, ‘a le 1News-Verian poll, ‘ua fa’amatalaina, ‘o se taunu’uga aupito ‘i fa’aletonu lea mō le pātī ‘a le National talu ‘ona tūla’i mai Luxon ‘e ‘avea ma ona ta’ita’i ia Nōvema ‘o le tausaga ‘e 2021.</p>
<p>‘E 5 points na fa’aopoopo mō le pātī ‘a le Labour lea ‘ua tūla’i mai ai latou ‘i le 37 pasene, a’o le 30 pasene ‘a le National ‘e tusa ‘ua 4 points ‘ua pa’u ai ‘i lalo talu mai le māsina ‘o Fepuari.</p>
<p>‘O isi pātī ‘o le faigāmālō so’ofa’atasi, ‘o lo’o tūmau le NZ First ‘i le 10 pasene, a’o le ACT na pa’u le lua points ma tūla’i mai ai nei ‘i le 7 pasene.</p>
<p>A’o isi pātī ‘o le itū āgai, ‘o le Greens ‘o lo’o tūmau ‘i le 11 pasene a’o le Te Pātī Māori, ‘e leai fo’i se suiga ‘i le lua pasene ‘o lo’o iai nei.</p>
<p>‘A fa’aliliu pasene ia ‘i nofoa ‘o le Palemene, pe ‘ana fai ‘i le asō le palota, ‘o lona uiga ‘e maua ‘e le itū āgai ‘i lalo ‘o le ta’ita’iga ‘a le Labour āofia ai le Greens ma le Te Pātī Māori, ia nofoa ‘e 66, fa’atusa ‘i le 58 ‘o nofoa mō le faigāmālō so’ofa’atasi.</p>
<p>‘Ua telē fo’i le āfaina ‘o le tūlaga ‘o le ta’ita’iga ‘a le ali’i palemia ‘i le taunu’uga ‘o lenei su’esu’ega, ‘e 16 pasene lea ‘ua pa’u iai le lagolagoina ‘o Luxon tusa ‘e fā points ‘ua pa’u ai nai lō le tūlaga sa iai, a’o le ta’ita’i ‘o le Labour ‘iā Chris Hipkins ‘e 19 pasene ‘o lo’o iai.</p>
<p>Ua soso’o su’esu’ega nei ‘oi lalo pea ‘i le 29 pasene le lagolagoina ‘o le National, ‘o le tūlaga lea na iai ‘i le pō ‘o le Aso Sā ‘e 29.7 pasene ‘ae ‘ua fa’a’atoa ‘i le 30 pasene pei ‘ona iai nei.</p>
<p>Sa mausalī le tali ‘a le ali’i palemia, ‘e le ‘o manatu ‘e fa’amāvae mai lona tofi, ‘ina ‘ua fesiligia ‘e le ‘au tusitala talu ia su’esu’ega.</p>
<p>‘Ae ‘o le Aso Faraile talu ai sa toe tuliloaina ai fo’i ‘e le ‘au tusitala ‘ina ‘ua ālia’e mai ‘i se lipoti ‘a le NZ Herald, ‘e tusa ‘o se taumafaiga ‘a nisi ‘o faipule ‘e fa’asaga ‘i lana ta’ita’iga ‘o le pātī ‘a le National.</p>
<p>‘O le su’esu’ega lenei ‘a le 1News-Varian poll, na fa’amuta ‘i le Aso Lulu talu ai, ‘o lona uiga latou te le’i maua mea ia na tutupu ‘i le Aso Faraile ‘e a’afia ai le ali’i palemia ma lana ta’ita’iga.</p>
<p>‘O ia tūlaga ‘ua manatu ai le ‘au fa’asalalau, ‘o le ‘a tele ni fesili ‘o le ‘a feagai nei ma Tuisinavaemaulumoto’otua ‘i le ‘amataga ‘o lenei vaiaso fou.</p>
<p><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/political/592799/national-luxon-fall-in-latest-poll-coalition-trails-left-bloc">https://www.rnz.co.nz/news/political/592799/national-luxon-fall-in-latest-poll-coalition-trails-left-bloc</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_1  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>RNZ.</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/30-pasene-le-national-i-taunuuga-lata-mai-o-le-suesuega-o-manatu-ma-lagona-o-le-au-palota/">30 pasene le National ‘i taunu’uga lata mai ‘o le su’esu’ega ‘o manatu ma lagona ‘o le ‘au palota</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lē toe iai se Moana Pasifika ‘i le 2027</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/sports/le-toe-iai-se-moana-pasifika-i-le-2027/</link>
					<comments>https://samoacapitalradio.co.nz/sports/le-toe-iai-se-moana-pasifika-i-le-2027/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2026 09:54:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pacific]]></category>
		<category><![CDATA[Ta'aloga]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8360</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/sports/le-toe-iai-se-moana-pasifika-i-le-2027/">Lē toe iai se Moana Pasifika ‘i le 2027</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_1 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_1">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_1  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_1 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">Lē toe iai se Moana Pasifika ‘i le 2027</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_2  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p>‘I le Lakapi Supa, ‘o lea ‘ua fa’amaonia mai le fa’amutaina ai ‘o le fa’alepō mō le ‘au lakapi ‘a le Moana Pasifika.</p>
<p>‘O le Aso Lulu ‘ananafi lea na fa’ailoa mai ai fa’alaua’itele ‘e le pulega ‘o le <u>Moana Pasifika</u>, ‘o le fa’aletonu ‘o mea tau tupe ‘ua faia ai le fa’ai’uga ‘e fa’ata’ape, ‘e lē toe faia, le ‘au lakapi lenei ‘o le Moana Pasifika, pe ‘a ‘uma le ta’amilosaga ‘o lakapi supa ‘o le 2026, ‘o lo’o fa’agāsolo ‘i le taimi nei.</p>
<p>‘O lenei fa’ai’uga ‘ua fa’amatalaina, ‘o se aso pogisa mo le ‘au lakapi ma latou ‘uma ‘o lo’o a’afia ai ‘i le taumafaiga ‘o le Moana Pasifika.</p>
<p>‘Ua lima tausaga talu ‘ona fa’avaeina le fa’alāpotopotoga ‘e pulea ma fa’afoeina le Moana Pasifika, a’o lea ‘ua iai le fuafuaga ‘o le ‘a fa’amuta ‘e lē toe fa’aauauina ‘i le 2027 ‘ona ‘o fa’afitauli ‘i mea tau tupe ‘e fa’agaioi ai lea ‘au ‘o le ta’amilosaga ‘o lakapi supa.</p>
<p>‘O le fa’alāpotopotoga ‘a Fōma’i Pasefika, le <em>Pacific Medical</em> <em>Association</em>, po’o le <em>PMA </em>lea sā lagolagoina mālosi le ‘au, ma ‘o latou fo’i ‘e ona le Moana Pasifika, peita’i, ‘o lea ‘ua fa’ama’amulu le <em>PMA</em> ‘ona ‘e mana’omia se vāegatupe ‘e o’o ‘I le $10-miliona talā mo le fa’auauina ‘o lenei ‘au lakapi.</p>
<p>‘E tele faitioga ‘ua faia fa’asaga ‘I le pulega ‘o lakapi ‘a le lalolagi fa’apea ai ma le iuni lakapi ‘a Niu Sila ‘ona ‘o lenei mea ‘ua aliali mai.</p>
<p>‘Ua fa’aālia ai fa’alaua’itele ‘e le Pulenu’u ‘o Lower Hutt, ‘iā Fauono Ken Laban, ‘o le mea ‘ua tupu nei ‘I le ‘au ‘a le Moana Pasifika, ‘o se fa’anoanoaga tele mo le ta’aloga lakapi ma na te tu’uā’ia ai lakapi ‘a le lalolagi fa’apea ma le Iuni lakapi ‘a Niu Sila, ‘i le leai ‘o se taumafaiga ‘e mautinoa ai le iai pea ‘o se ‘au lakapi ‘e ta’u ai le pasefika, ‘i le ta’amilosaga ‘o lakapi supa ‘i totonu ‘o Niu Sila.</p>
<p>Peita’i, na tā’ua ‘i nisi lipoti ‘e le’i fa’amautaina, ‘e iai nisi fa’alāpotopotoga ‘o lo’o mānana’o latou te fia lagolagoina le fa’aauauina ‘o le ‘au lakapi lenei ‘o le Moana Pasifika ‘i le lumana’i.</p>
<p><strong>Link to Moana Pasifika Press Release: </strong><strong><a href="https://moanapasifika.co.nz/moana-pasifika-set-to-conclude-super-rugby-chapter-at-the-end-of-the-2026-season/">https://moanapasifika.co.nz/moana-pasifika-set-to-conclude-super-rugby-chapter-at-the-end-of-the-2026-season/</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_3  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: Moana Pasifika / Facebook</p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/sports/le-toe-iai-se-moana-pasifika-i-le-2027/">Lē toe iai se Moana Pasifika ‘i le 2027</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://samoacapitalradio.co.nz/sports/le-toe-iai-se-moana-pasifika-i-le-2027/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>To’atele ‘ua tala KiwiSaver ‘ona ‘o le taugatā ‘o le soifuaga</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-ua-tala-kiwisaver-ona-o-le-taugata-o-le-soifuaga/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 31 Mar 2026 00:46:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8131</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-ua-tala-kiwisaver-ona-o-le-taugata-o-le-soifuaga/">To’atele ‘ua tala KiwiSaver ‘ona ‘o le taugatā ‘o le soifuaga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_2 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_2">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_2  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_1 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_2 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">To’atele ‘ua tala KiwiSaver ‘ona ‘o le taugatā ‘o le soifuaga</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_4  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">Līpotia mai le ‘umi ‘o le taimi ‘e fa’atali ai se tali mō tālosaga ‘a tagata ‘ua mānana’o ‘e tala a lātou teugātupe ‘o le KiwiSaver, ‘ona ‘o ni māfua’aga mā ni mana’oga fa’apitoa.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘E māfua lea ‘ona ‘o le to’atele ‘o tagata fai saofaga ‘ua tālosaga mō se fesoasoani ‘i le taugatā ‘o le soifuaga ‘i lenei vāitaimi.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘Ua fa’ailoa mai fo’i ‘e fa’apea, ‘o nai tausaga ‘ua mavae atu nei, sā mātauina ai le si’itia pea ‘o le aofa’iga ‘o tagata ‘e tala ‘i tua a lātou saofaga ‘ona ‘o mafatiaga ma fa’afītāuli tau tupe ‘e a’afia ai.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le māsina ‘o Fepuari ‘o le tausaga nei, ‘e 4750 le aofa’iga ‘o tagata na tala ‘i tua a lātou KiwiSaver ‘ona ‘o mafatiaga sā a’afia ai, ‘e fa’atusa lea ‘i le aofa’iga ‘e 4130 sā talosaga mō se fesoasoani ‘iā Fepuari ‘o le 2025.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le to’atele o lātou nei, sā fa’aalia mai le lē fiafia, ‘ona ‘o le ‘umi ‘o le taimi sā fa’atalitali ai.  ‘O nisi na o lātou fa’aalia ‘i luga ‘o feso’ota’iga televavave ‘e fa’apea sā talosaga mō se fesoasoani ‘i le māsina talu ai, ‘ae o’o mai ā ‘i le taimi nei ‘o lo’o fa’atali ‘e le’i maua mai se tali.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O se su’esu’ega sā faia ‘e le Uaeālesi Fa’asalalau ‘a Niu Sila ‘i le ‘umi ‘e fa’agāsolo ai se tālosaga mō se fesoasoani mai le <em>KiwiSaver</em>, na iloa ai, ‘o le kamupanī ‘o le <em>ANZ,</em> ‘e o’o ‘i le 20 aso faigāluega le ‘umi ‘e fa’agāioi ai se tālosaga mō le fia talaina ‘i tua ‘o se saofaga ‘ona ‘o ni mana’oga ogaoga ‘e a’afia ai se sui ‘o le <em>KiwiSaver.</em></p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le isi kamupanī tele ‘e fa’afoeina le <em>KiwiSaver,</em> ‘o le <em>Fisher Funds,</em> ‘e tusa ma le 30 aso le ‘umi ‘e fa’agāioi ai a lātou tālosaga ‘ona fa’ato’ā maua lea ‘o se tali.</p>
<p style="font-weight: 400;">Peita’i ‘e tele isi<span> </span><em>providers</em><span> </span>‘e vave ‘ona fa’agāioi tālosaga ‘e fuafua lava ‘i le ‘āto’atoa ‘o mea ‘uma ‘e mana’omia ‘e fa’amaonia ma lagolagoina ai le fia vave talaina ‘i tua ‘o se saofaga.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/business/590967/money-how-long-are-kiwisaver-members-waiting-for-withdrawals">https://www.rnz.co.nz/news/business/590967/money-how-long-are-kiwisaver-members-waiting-for-withdrawals</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_5  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>LDR / Alka Prasad (RNZ).</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-ua-tala-kiwisaver-ona-o-le-taugata-o-le-soifuaga/">To’atele ‘ua tala KiwiSaver ‘ona ‘o le taugatā ‘o le soifuaga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>‘Āmata va’aia ‘i Niu Sila a’afiaga ‘o le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/amata-vaaia-i-niu-sila-aafiaga-o-le-taua-i-sasae-tutotonu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 31 Mar 2026 00:42:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8125</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/amata-vaaia-i-niu-sila-aafiaga-o-le-taua-i-sasae-tutotonu/">‘Āmata va’aia ‘i Niu Sila a’afiaga ‘o le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_3 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_3">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_3  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_2 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_3 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">‘Āmata va’aia ‘i Niu Sila a’afiaga ‘o le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_6  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">‘Ua ‘āmata ‘ona fa’alogoina ‘e kamupanī ‘e a’afia ‘i le ātina’ega ‘o tūrisi ‘i totonu ‘o Niu Sila, ‘ia a’afiaga ma fa’alētonu ‘e māfua mai ‘i le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu ‘o ia a’afiaga ‘e aofia ai le si’itia lea ’o le tau ‘e fa’agāioi ai pisinisi ma ‘au’aunaga mō tūrisi ma tagata maimoa mai fafo.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le 18 māsina ‘ua mavae atu nei, sā māitauina ai le ‘āmata ‘ona toe fo’i ‘o lea ātīna’e tele ‘a Niu Sila, ‘i se tūlaga feololo, ‘ae peita’i, ‘o le fa’alētonu ma le taugatā ‘ua iai nei suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi, ‘ua faigatā ai ‘ona toe fo’i le ātina’e ‘o tūrisi ‘i se tūlaga lelei ‘āto’atoa ‘e tatau ‘ona iai.</p>
<p style="font-weight: 400;">Na fa’ailoa mai ‘e le Fa’atonu ‘o le Fa’alāpotopotoga mō le<span> </span>Ātīna’e ‘o Tūrisi ‘a Niu Sila, ‘o <em>Rebecca Ingram</em>, ‘o fa’alētonu ‘ua aliali mai ‘i lenei vāitaimi, ‘e lē gata ‘ina si’itia le tau ‘o le soifuaga, ‘ae ‘ua fa’apēnā fo’i ‘ona si’itia ai ma le tau ‘e femālāga’i ai tagata ‘aemaise ‘o tūrisi ma tagata tāfafao mai fafo.</p>
<p style="font-weight: 400;">Na tā’ua ‘e le tama’ita’i fa’atonu, ‘e tele pisinisi ‘ua feagai nei ma le si’itia ‘o le tau ‘e fa’atino ai a lātou ‘au’aunaga, ‘ona ‘o le taugatā ‘ua o’o ‘i ai le tau ‘o le suāu’u ma le penisini.</p>
<p style="font-weight: 400;">Sā fa’aalia mai fo’i ‘e fa’apea, ‘ātonu ‘o se fa’amanuiaga le tūla’i mai ‘o nei fa’alētonu ma le ‘uma ‘o le vāitau ‘o le taumāfanafana po’o le summer ‘o le vāitau ‘e aupito pisi ai gāluega ma ‘au’aunaga mō tūrisi.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/business/591019/tourism-industry-leader-says-businesses-are-experiencing-sharp-increase-in-business-costs">https://www.rnz.co.nz/news/business/591019/tourism-industry-leader-says-businesses-are-experiencing-sharp-increase-in-business-costs</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_7  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>Quin Tauetau / RNZ</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/amata-vaaia-i-niu-sila-aafiaga-o-le-taua-i-sasae-tutotonu/">‘Āmata va’aia ‘i Niu Sila a’afiaga ‘o le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mana’omia ‘e le mālō Niu Sila manatu ‘o tagata tusa ‘o le fa’alētonu ‘o suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/manaomia-e-le-malo-niu-sila-manatu-o-tagata-tusa-o-le-faaletonu-o-suauu-ma-penisini-i-le-lalolagi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Mar 2026 18:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8117</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/manaomia-e-le-malo-niu-sila-manatu-o-tagata-tusa-o-le-faaletonu-o-suauu-ma-penisini-i-le-lalolagi/">Mana’omia ‘e le mālō Niu Sila manatu ‘o tagata tusa ‘o le fa’alētonu ‘o suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_4 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_4">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_4  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_3 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_4 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">Mana’omia ‘e le mālō Niu Sila manatu ‘o tagata tusa ‘o le fa’alētonu ‘o suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_8  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">‘O lo’o fia maua ‘e le Mālō Niu Sila manatu ma lagona ‘o le atunuu, ‘a’o faia taumafaiga ‘e sa’ili se fofō ‘o le tūlaga lē mautinoa ‘ua iai nei le sapalai ‘o suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi ‘ātoa.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lea ‘ua iai le fuafuaga fa’ata’atia ‘a le Mālō Niu Sila, ‘e tali atu ai ‘i le si’itia ‘o le tau ‘o le suāu’u ma le penisini ‘ona ‘o le taua ‘i Sasa’e Tūtotonu.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lenei fuafuaga fa’ata’atia ‘a le Mālō Niu Sila, ‘e pei ‘ona fa’ailoa mai, ‘e fōliga ‘i le polokalame ma le tali atu’ a le Mālō ‘i le taimi na tūla’i mai ai le fa’ama’i mata’utia ‘o le Kōviti-19.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘E fā vāega ‘o lea fuafuaga fa’ata’atia, ‘e mana’omia ‘ona fa’atino fa’asolosolo pe ‘ā āga’i ‘ina fa’atetele le fa’afītāuli.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le taimi nei lā ‘o lea ‘ua iai nei Niu Sila ‘i le Vāega muamua po’o le <em>Phase One</em> ‘o lea Fuafuaga Fa’ata’atia ma ‘o lo’o fa’amamafaina mai ‘i fa’asalalauga ‘a le Mālō, ‘e fa’apea, ‘o lo’o lava ma totoe suāu’u ma penisini mō le atunu’u ‘ātoa, mā ‘e lē tatau ‘ona so’ona fa’atauina ma fa’aputu le suāu’u ma le penisini mai pamu penisini.</p>
<p style="font-weight: 400;">Peita’i lā, ‘o lea ‘e mana’o le Mālō ‘aemaise le Matāgāluega ‘o le <em>Ministry of Regulation,</em> ‘ina ‘ia fa’ailoa atu ‘e pisinisi, fa’apea tagata ‘e fa’aaogāina suāu’u ma penisini, ‘aemaise ‘o kamupanī ‘e fela’ua’ia ‘oloa ma le mamalu lautele ‘o le atunu’u, ‘ia ni fa’afītāuli ‘e ono āfāina ai le sōloga lelei ‘o lenei fuafuaga fa’ata’atia ‘a le Mālō.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le matāfaioi ‘a lea matāgāluega, ‘ina ‘ia lelei le fa’atinoga ‘o aiāiga ma puipuiga fa’apitoa ‘e a’afia ai tūlaga ‘o le mālosi’aga ‘aemaise ‘o le suāu’u ma le penisini ‘i totonu ‘o le atunu’u ‘ātoa.</p>
<p style="font-weight: 400;">Na tā’ua ‘e le Minisitā ‘o lea matāgāluega, ‘o <em>David Seymour</em>, ‘o kamupanī ma pisinisi ‘e pei ‘o pamu penisini, ‘ātoa ai ma kamupanī ‘e fe’avea’ia ‘oloa, ‘aemaise ‘o konekarate ‘ātoa ma gāluega tau fa’ato’aga fa’apea ma fale’oloa tetele ‘e iai supamāketi, ‘o lātou ia ‘o lo’o naunau le matāgāluega ‘ia lelei a lātou feso’ota’iga ‘e vave ai ‘ona manino ‘i ni fa’afītāuli ‘e ono a’afia ai a lātou gāluega fai.</p>
<p style="font-weight: 400;">Sā tā’ua ‘e <em>Seymour,</em> ‘o lo’o naunau le Mālō So’ofa’atasi, ‘e fō’ia le toe aliali mai ‘o se faiga ‘e ono tāpunia ai ma loka gāluega fai ‘e pei ‘ona sā faia ‘i le taimi ‘o le fa’ama’i tele ‘o le koviti-19..</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le vāiaso ‘ua mavae, lea na fa’ailoa mai ai ‘e le faigāmālō, ‘e lata ‘i le 150,000 afe le aofa’iga ‘o ‘āiga faigāluega ‘e iai tamaiti, ‘o le ‘ā lātou maua se vaegātupe ‘e $50 Tālā fa’aopoopo ‘i le vāiaso, ‘i se fesoasoani fa’apitoa ‘a le mālō mō le taugatā ‘o le suāu’u ma le penisini.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/political/590938/ministry-seeks-regulatory-feedback-on-fuel-plan-to-avoid-red-tape-getting-in-the-way">https://www.rnz.co.nz/news/political/590938/ministry-seeks-regulatory-feedback-on-fuel-plan-to-avoid-red-tape-getting-in-the-way</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_9  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>RNZ / Samuel Rillstone</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/manaomia-e-le-malo-niu-sila-manatu-o-tagata-tusa-o-le-faaletonu-o-suauu-ma-penisini-i-le-lalolagi/">Mana’omia ‘e le mālō Niu Sila manatu ‘o tagata tusa ‘o le fa’alētonu ‘o suāu’u ma penisini ‘i le lalolagi</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>250 tagata ‘āuai ‘i le tete’e ‘i le St Paul Cathedral ‘i Ueligitone</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/250-tagata-auai-i-le-tetee-i-le-st-paul-cathedral-i-ueligitone/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Mar 2026 18:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8112</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/250-tagata-auai-i-le-tetee-i-le-st-paul-cathedral-i-ueligitone/">250 tagata ‘āuai ‘i le tete’e ‘i le St Paul Cathedral ‘i Ueligitone</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="et_pb_section et_pb_section_5 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_5">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_5  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_4 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_5 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">250 tagata ‘āuai ‘i le tete’e ‘i le St Paul Cathedral ‘i Ueligitone</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_10  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">‘E tusa ma le 250 le aofa’iga ‘o tagata sā ‘āuai ‘i se tete’e fīlēmū ‘e fa’asaga ‘i le fuafuaga ‘a le Mālō ‘e fa’amālosia ai ‘ona ‘ave’esea tagata ‘e lēai ni ‘āiga ‘o lo’o momoe solo ‘i polotito ‘o fale’oloa ma fale ‘o le mālō ‘i Uēligitone.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O ia tagata ‘uma fa’apea ma le 50 ma ona tupu ‘o isi tagata sā fesoasoani ma lagolago ‘i ai, sā fa’atino la lātou tete’e ‘i se mafutaga sā faia ‘i totonu ‘o le malumalu ‘o le <em>St Paul Cathedral</em> ‘i le laumua ‘i Uēligitone.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O nisi ‘o ‘āiga sā ‘āuai ma fānau na toe fo’i ‘i o lātou ‘āiga ‘ina ‘ua ‘uma sāuniga ma polokalame sā fa’aleo ai o lātou lagona ‘e tusa ‘o lenei fuafuaga ‘a le Mālō, ‘ae ‘o le to’atele lava na tōfafā ai.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le agaga ‘autū ‘o lenei tete’e fa’alaua’itele, ‘e ta’u atu ai ‘i le faigāmālō, ‘e lē se fa’ai’uga lelei ma talafeagai le fa’amālosia ‘o le ‘ave’esea ‘o tagata nei mai nofoaga ‘o lo’o fa’amautū ‘i ai ‘i totonu ‘o le taulaga.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘E manatu ‘i lātou ‘e lē ‘o le tali lea ‘o le fa’afītāuli lenei, ‘ae tatau ‘i le faigāmālō, ‘ona faia se togafiti ‘o lenei fa’alētonu, ‘o le lēai ‘o ni fale ‘e nonofo ai se vāega to’atele ‘o le atunu’u, ‘e lē gata ‘i le laumua ‘i Uēligitone nei, ‘a’o isi ‘a’ai tetele ‘uma ‘o Niu Sila.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le matā’uupu lenei, ‘e pei ‘ona fa’ailoa mai ‘e le Mālō, ‘o le ‘ā fa’aaogā ai ‘e leoleo ni mālosi’aga fa’apitoa ‘o le Tūlāfono ‘e lapata’ia ai tagata ‘uma ‘e maua ‘o momoe ‘i luma ‘o polotito ma vāega ‘o fale’oloa ma fale ‘o le mālō ‘i ‘a’ai tetele ‘uma ‘ina ‘ia tu’ua ia nofoaga ‘ae su’e se isi mea ‘e fa’amautū ‘i ai ‘i le pō.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lātou ‘e lē ‘usita’ia ia poloa’iga, ‘e mafai ‘ona fa’asalaina ‘i le sala tupe ‘e o’o ‘i le $2,000 afe Tālā, po’o le falepuipui ai mō le ‘umi ‘e tolu māsina.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le mafutaga tete’e lenei ‘i Uēligitone sā fa’amāopoopoina ‘e le mafutaga ‘o ‘ekālēsia ‘ese’ese ‘i totonu ‘o le laumua.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/top/590958/move-on-orders-protesters-hold-overnight-vigil-in-wellington-cathedral">https://www.rnz.co.nz/news/top/590958/move-on-orders-protesters-hold-overnight-vigil-in-wellington-cathedral</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_11  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>RNZ / Russell Palmer</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/250-tagata-auai-i-le-tetee-i-le-st-paul-cathedral-i-ueligitone/">250 tagata ‘āuai ‘i le tete’e ‘i le St Paul Cathedral ‘i Ueligitone</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>To’atele tagata ‘ua fa’aaogā pasi mō femalāga’iga</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-tagata-ua-faaaoga-pasi-mo-femalagaiga/</link>
					<comments>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-tagata-ua-faaaoga-pasi-mo-femalagaiga/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Mar 2026 21:28:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=8014</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-tagata-ua-faaaoga-pasi-mo-femalagaiga/">To’atele tagata ‘ua fa’aaogā pasi mō femalāga’iga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<div class="et_pb_section et_pb_section_6 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_6">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_6  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_5 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_6 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">To’atele tagata ‘ua fa’aaogā pasi mō femalāga’iga</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_12  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">‘Ua mātauina le to’atele ‘o tagata ‘ua āga’i ‘e fa’aaogā ‘auala ‘o fela’ua’iga faitele, ‘e pei ‘o pasi ma nofoāafi ‘e femālāga’i ai, talu nei ‘ona ‘ua alu ‘i luga le tau ‘o le penisini ma le sāau’u ta’avale.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le vāiaso na te’a nei na fa’aopoopo ai le 55 sene ‘i le tau ‘o le lita ‘o le penisini 91, talu ‘ona ‘āmata le taua ‘i Iran, ‘a’o le suāu’u po’o le<span> </span><em>diesel</em><span> </span>‘e 90 sene na fa’aopoopo ‘i le tau ‘o le lita ‘e tasi ‘i lea lava vāitaimi ‘e tasi.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O ia si’itaga ‘ua fa’aopoopo mai ‘i le mauāluga ‘o le tau ‘o le soifuaga ma ‘ua tele ‘ina āfāina ai fuafuaga ‘a le to’atele ‘o tagata mō le tausiga māsani ‘i aso ‘uma.</p>
<p style="font-weight: 400;">Na fa’aalia ‘i se lipoti ‘a le Uaeālesi Fa’asalalau ‘a Niu Sila, ‘o le to’atele ‘o tagata ‘i totonu ‘o ‘a’ai tetele ‘o le atunu’u, ‘ua āga’i ‘e fa’aaogā pasi ma nofoāafi ‘e feoa’i ai, ‘e tau fesoasoani ai ‘i le taugatā ‘o le soifuaga ‘ua iai ‘i lenei taimi.</p>
<p style="font-weight: 400;">Līpotia mai le si’itia ‘o le aofa’iga ‘o pāsese femalāga’i ‘i pasi fa’apea ai ma nofoāafi  ‘e lē gata ‘i totonu ‘o le laumua ‘i Uēligitone, ‘ae fa’apēnā ai fo’i ma isi vāega ‘uma ‘o le itūmālō tele le<span> </span><em>Greater Wellington Region.</em></p>
<p style="font-weight: 400;">‘A’o le’i tūla’i mai le fa’alētonu ‘ua māfua ai ‘ona alu ‘i luga le tau ‘o le penisini ma le suāu’u ta’avale, sā mātauina se pa’ū ‘e tusa ma le 6 pasene ‘i le aofa’i ‘o pāsese femalāga’i ‘i pasi ma nofoāafi  ‘i totonu ‘o le itūmālō tele ‘o Uēligitone.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘Ae ‘ua ‘avea le si’ita’i ‘o le tau ‘o le penisini ma le suāu’u ta’avale, fa’apea ai ma le mau fa’afītāuli tau femalāgā’iga ‘i ‘auala, ‘ona ‘o le gāluega ‘o ‘auala tetele ‘i <em>Lower Hutt</em>, ‘ua tūla’i mai ai se suiga lelei, ‘i le to’atele ‘o tagata ‘ua toe fo’i atu ‘e fa’aaogā ‘auala lautele ‘o fela’ua’iga ‘e pei ‘o pasi ma nofoāafi.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/national/590325/fuel-price-strains-send-public-transport-numbers-skyrocketing">https://www.rnz.co.nz/news/national/590325/fuel-price-strains-send-public-transport-numbers-skyrocketing</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_13  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: RNZ / Mark Papalii</p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-tagata-ua-faaaoga-pasi-mo-femalagaiga/">To’atele tagata ‘ua fa’aaogā pasi mō femalāga’iga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/toatele-tagata-ua-faaaoga-pasi-mo-femalagaiga/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Fa’ato’ese le Peresetene ‘o Iran ‘i atunu’u tuā’oi ‘i le Fagaloa ‘o Peresia</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/world/faatoese-le-peresetene-o-iran-i-atunuu-tuaoi-i-le-fagaloa-o-peresia/</link>
					<comments>https://samoacapitalradio.co.nz/world/faatoese-le-peresetene-o-iran-i-atunuu-tuaoi-i-le-fagaloa-o-peresia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Mar 2026 01:34:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lalolagi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=7969</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/world/faatoese-le-peresetene-o-iran-i-atunuu-tuaoi-i-le-fagaloa-o-peresia/">Fa’ato’ese le Peresetene ‘o Iran ‘i atunu’u tuā’oi ‘i le Fagaloa ‘o Peresia</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><div class="et_pb_section et_pb_section_7 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_7">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_7  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_7 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">Fa’ato’ese le Peresetene ‘o Iran ‘i atunu’u tuā’oi ‘i le Fagaloa ‘o Peresia</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_14  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p>‘O le asō ‘ua ‘atoa iai le sefulu ‘o aso talu ‘ona faia osofa’iga ‘a ‘Amerika ma ‘Isarā’elu ‘e fa’asaga ‘i le atunu’u ‘o Iran, ma ‘amata ai le taua lea ‘ua vevela ai nei ‘i Sasa’e Tūtotonu.</p>
<p>‘O le Aso To’ona’i lea na faia ai se fa’asalalauga aloā’ia ‘a le Peresetene ‘o le mālō Iran ‘i luga ‘o le televise ma ia fa’ato’ese ane ai ‘i mālō latou te tuā’oi ‘i le Fagaloa ‘o Peresia, ‘ona ‘o osofa’iga ‘ua ‘uma ‘ona fai ane ‘i ia atunu’u ‘e le fitafita ‘a Iran.</p>
<p>Sa fa’aālia ai ‘e le ali’i peresetene ‘o <em>Masoud Pezeshkian</em>, ‘i lea fa’asalalauga, ‘e lē toe faia nisi osofa’iga ‘a Iran ‘i atunu’u ‘Alapi nei latou te tuā’oi, sē’ia vaganā, ‘ua fa’aaogāina ō latou laufanua ‘e faia ane ai ni osofa’iga āga’i atu ‘iā Iran.</p>
<p>Peita’i, ‘o nai itūlā mulimuli ane ai, ‘ae lipotia mai le pāpā ‘o ni meatau fa’atonutonu ma ni pomu ‘i totonu ‘o atunu’u ‘e āofia ai <em>Bahrain, Qatar</em>, ma le <em>UAE</em> -le <em>United Arab Emirates.</em></p>
<p>‘O le Aso Sā lea na fa’ailoa mai ai ‘e le ali’i peresetene ‘Amerika ‘o Donald Trump, ‘i luga ‘o le Truth Social, ‘e fa’apea, ‘o le ‘a āga’i ‘ina mamafa osofa’iga fa’asaga ‘iā Iran, ma ‘ua iai le fuafuaga ‘e fa’alautele atu ‘i isi vāega ‘o lenei atunu’u ia osofa’iga ‘a ‘Amerika.</p>
<p>‘Ua ‘uma ‘ona folafola ‘e <em>Donald Trump</em>, ‘o le taua ‘ua faia nei ma Iran, ‘e fa’atō’a tāofi ma tu’u, pē ‘a si’ilima aloā’ia le Mālō ‘o Iran.</p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_15  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: Getty Images / BBC.</p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div></p>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/world/faatoese-le-peresetene-o-iran-i-atunuu-tuaoi-i-le-fagaloa-o-peresia/">Fa’ato’ese le Peresetene ‘o Iran ‘i atunu’u tuā’oi ‘i le Fagaloa ‘o Peresia</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://samoacapitalradio.co.nz/world/faatoese-le-peresetene-o-iran-i-atunuu-tuaoi-i-le-fagaloa-o-peresia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>‘Oute lē fa’amavae – saunoa ai le Palemia Christopher Luxon</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/oute-le-faamavae-saunoa-ai-le-palemia-christopher-luxon/</link>
					<comments>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/oute-le-faamavae-saunoa-ai-le-palemia-christopher-luxon/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 08 Mar 2026 21:34:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=7949</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/oute-le-faamavae-saunoa-ai-le-palemia-christopher-luxon/">‘Oute lē fa’amavae – saunoa ai le Palemia Christopher Luxon</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><div class="et_pb_section et_pb_section_8 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_8">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_8  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_8 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">‘Oute lē fa’amavae – saunoa ai le Palemia Christopher Luxon</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_16  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p>‘Ua fa’aālia ‘e se tasi sa ‘avea ma Failautusi ‘Autū tau Feso’ota’iga ‘a le patī ‘o le National, ‘o fa’alētonu ia na aliali mai ‘i le vaiaso na te’a nei, sa tele lava le āfaina ai ‘o le palemia ‘iā Christopher Luxon.</p>
<p>‘E lē gata ‘i lea ‘ae ‘ua fa’aālia fo’i ‘e se tasi ‘o le ‘au maitau lauulu ‘o mea tau ‘i ‘upufai’omālō, ‘o ia fa’alētonu ‘o le ‘a tatau ai ‘i faipule ‘o le National ‘ona māfaufau lelei, pe lē ‘o le taimi lenei ‘e tatau ai ‘ona sui lō latou ta’ita’i.</p>
<p>Na fa’ailoa mai ‘e le tama’ita’i ‘o Janet Wilson, lea sa ‘avea ma Failautusi ‘o Feso’ota’iga ‘a le National ‘i le taimi ‘o le ta’ita’iga ‘a Todd Muller fa’apea ma Judith Collins, ‘o le pa’u mauālalo ‘o le tūlaga lagolagoina ‘o le National ‘e ātagia ai manatu ma lagona ‘o le ‘au pālota ‘i le ta’ita’iga ‘a le ali’i palemia ‘o Christopher Luxon.</p>
<p>‘Ua ‘uma ‘ona fa’aālia mai fa’alaua’itele ‘e le ali’i palemia, Christopher Luxon, ‘o lo’o mālosi le lagolagoina ‘o ia ‘e lana kapeneta, mā ‘o lona tāofi, ‘e leai se mea ‘o le ‘a fa’amavae ai fua ‘o ia mai lona tofiga ‘o le ta’ita’i ‘o le patī ‘a le National.</p>
<p>‘O ia saunoāga ‘a le ali’i palemia ‘ua māfua, ‘ona ‘o le mau manatu fa’aālia ‘atoa ma talafe’avea’i ‘i luga ‘o feso’ota’iga televavave, ‘e uiga ‘i le tūlaga pa’u mauālalo ‘o le patī ‘a le National ‘i manatu ma lagona ‘o le ‘au pālota ‘o le atunu’u.</p>
<p>‘O le su’esu’ega lata mai nei &#8216;i le tūlaga lagolagoina ‘o vāega fa’a’upufai’omālō, sā fa’afoe ‘e le Taxpayers Union ma le Curia, na tūla’i mai ai le patī ‘a le National ‘i le 28.4 pasene, ‘o se pa’u lea ‘e lata ‘i le 3 pasene pe ‘a fa’atusa ‘i le tūlaga sā iai ‘i le sāili’iliga fa’apea sā faia ‘i le māsina na te’a nei.</p>
<p>‘O le patī ‘a le Labour na fa’aopoopo lona tūlaga lagolagoina ‘e le ‘au palota, lea ‘ua tūla’i mai ‘i lātou ‘i le āofa’iga ‘e 34.4 pasene, a’o le patī ‘a le Greens na fa’apea fo’i ‘ona si’itia ma o’o ai ‘i latou ‘i le āofa’iga ‘e 10.5 pasene.</p>
<p>‘E fa’apea fo’i le patī ‘a le ACT ‘e 7.5 pasene ‘o lo’o tūla’i mai ai a’o le patī ‘a Māori ‘e 3.2 pasene.</p>
<p>‘O le NZ First na pa’u la’ititi ‘i lalo le lagolagoina ‘e le ‘au palota ma tūla’i mai ai ‘i latou ‘i le āofa’iga ‘e 9.7 pasene ‘i lea su’esu’ega.</p>
<p>‘O ia fuainumera ‘e ‘o lona uiga ‘e 61 le āofa’i ‘o nofoa ‘e maua ai ‘e le Itū Āgai, a’o le faigāmalō so’ofa’atasi ‘o lo’o iai nei ‘e 59 nofoa, pe ‘ana fa’apea ‘e fai loa le palota mō se Palemene fou ‘i le asō.</p>
<p>‘O le taunu’uga ‘o le su’esu’ega lenei na fa’ailoa mai ‘i le fa’ai’uga ‘o le vaiaso lea sā īloga ‘ona fēsasia’i ai tali mai ‘a le ali’i palemia ‘i fesili ‘a le ‘au tusitala, ‘e fa’atatau ‘i le taua ‘i Iran.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article): <a href="https://www.rnz.co.nz/news/top/588993/pm-christopher-luxon-facing-a-last-straw-scenario-commentators">https://www.rnz.co.nz/news/top/588993/pm-christopher-luxon-facing-a-last-straw-scenario-commentators</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_17  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span>RNZ / Marika Khabazi</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div></p>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/oute-le-faamavae-saunoa-ai-le-palemia-christopher-luxon/">‘Oute lē fa’amavae – saunoa ai le Palemia Christopher Luxon</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/oute-le-faamavae-saunoa-ai-le-palemia-christopher-luxon/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lē toe maua se penefiti ‘e talavou 18-19 tausaga</title>
		<link>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/le-toe-maua-se-penefiti-e-talavou-18-19-tausaga/</link>
					<comments>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/le-toe-maua-se-penefiti-e-talavou-18-19-tausaga/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lauano Ilaoa]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Oct 2025 09:18:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Niu Sila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://samoacapitalradio.co.nz/?p=7417</guid>

					<description><![CDATA[<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/le-toe-maua-se-penefiti-e-talavou-18-19-tausaga/">Lē toe maua se penefiti ‘e talavou 18-19 tausaga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<div class="et_pb_section et_pb_section_9 et_section_regular" >
				
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_row et_pb_row_9">
				<div class="et_pb_column et_pb_column_4_4 et_pb_column_9  et_pb_css_mix_blend_mode_passthrough et-last-child">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_module et_pb_divider_6 et_pb_space et_pb_divider_hidden"><div class="et_pb_divider_internal"></div></div><div class="et_pb_module et_pb_post_title et_pb_post_title_9 et_pb_bg_layout_light  et_pb_text_align_left"   >
				
				
				
				
				
				<div class="et_pb_title_container">
					<h1 class="entry-title">Lē toe maua se penefiti ‘e talavou 18-19 tausaga</h1>
				</div>
				
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_18  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="font-weight: 400;">‘Ua fa’ailoa mai ‘e le faigāmālō so’ofa’atasi ‘a Niu Sila, lana fuafuaga ‘e fa’amālosia ai mātua ‘e sili atu ‘i le $65,000 ‘i le tausaga a lātou tupe maua, ‘e lagolago ma fesoasoani ‘iā lātou fānau ‘i le vā ‘o le 18 ma le 19 tausaga le mātutua.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lenei fuafuaga ‘a le mālō, ‘e pei ‘ona fa’ailoa mai ‘i le Aso Sā ananafi, ‘e le palemia ‘iā <em>Christopher Luxon</em> ma le Minisitā ‘o le<span> </span>Ātina’e Lautele ma Gāluega, ‘o <em>Louise Upston</em>, ‘o le ‘ā lē toe maua ai ‘e talavou nei 18 ma le 19 tausaga se penefiti su’e gāluega, le <em>job seeker benefit</em>, pe ‘ā fai ‘e maua ‘e ō lātou mātua le ītū’āiga ‘o totogi ma tupe maua ia ‘e sili atu ma le $65,000 ‘i le tausaga.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le mana’o ‘o le Mālō, ‘ina ‘ia ‘ave’esea talavou nei mai le penefiti su’e gāluega, ‘ae tausi pea ma lagolago ‘e ō lātou mātua, ‘e sili atu ‘i le $65,000 le tu’uaofa’iga ‘o ā lātou tupe maua ‘i le tausaga.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lenei suiga ‘ua fa’amoemoe le mālō, ‘e ‘āmata ‘ona fa’amamalu ‘iā Nōvema ‘o le tausaga ‘ā sau 2026.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘E manatu ‘i lātou ‘e tete’e ‘i lenei fuafuaga, ‘e tatau ‘ona si’i atu ‘i luga ‘o le $65,000 tupe maua ‘e mātua ‘ina ‘ia gāfatia ai lenei tulaga.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O le taimi nei pei ‘ona sau ai ‘i tausaga ‘e tele le fesoasoani po’o le penefiti lenei ‘o le <em>job seeker benefit</em>, ‘o lo’o agava’a ‘i ai so’o se talavou ‘ua aulia le 18 tausaga le matua, ‘e fa’atali ai le maua ‘o ni ā lātou gāluega tūmau.</p>
<p style="font-weight: 400;">‘O lenei fuafuaga sā aofia ‘i le Tala Fa’atatau ‘Autū ‘o le Tupe ‘a le Mālō, ma sā mua’i fa’amoemoe ‘e fa’ato’ā ‘āmata ‘iā Iūlai ‘o le 2027  peita’i, ‘o lea ‘ua tu’u mai ‘i luma ‘i le tausaga fou, 2026.</p>
<p style="font-weight: 400;"><strong>Link to RNZ (Article) translated: <a href="https://www.rnz.co.nz/news/political/575025/jobseeker-parents-earning-more-than-65k-must-support-18-19yo-children">https://www.rnz.co.nz/news/political/575025/jobseeker-parents-earning-more-than-65k-must-support-18-19yo-children</a></strong></p></div>
			</div><div class="et_pb_module et_pb_text et_pb_text_19  et_pb_text_align_left et_pb_bg_layout_light">
				
				
				
				
				<div class="et_pb_text_inner"><p style="text-align: center;">ATA: <span> </span><span itemprop="copyrightHolder">RNZ / Kim Baker Wilson.</span></p></div>
			</div>
			</div>
				
				
				
				
			</div>
				
				
			</div>
<p>The post <a href="https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/le-toe-maua-se-penefiti-e-talavou-18-19-tausaga/">Lē toe maua se penefiti ‘e talavou 18-19 tausaga</a> appeared first on <a href="https://samoacapitalradio.co.nz">Sāmoa Capital Radio</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://samoacapitalradio.co.nz/newzealand/le-toe-maua-se-penefiti-e-talavou-18-19-tausaga/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
